Colosseum

Colosseumul sau Amphitheatrum Flavium asa cum mai era denumit, a fost construit de imparatii din dinastia Flavian -Vespasian, Titus si Domitian-incepand din anul 72 AD. Se crede ca numele de Colosseum provine de la o statuie gradioasa a imparatului Nero construita in apropiere, statuie care purta denumirea de Colos, nume preluat probabil de la Colosul din Rhodos (una din minunile lumii antice).

Intr-o epigrama celebra Venerable Bede (calugar din sec al 9-lea, acum venerat ca sfant in religia catolica) vorbeste de semnificatia simbolica a Colosseumului si tot el este autorul unei profetii:

“Quamdiu Colisæus stat, stat et romi; quando colisæus cadet, cadet et romi; quando cadet romi, cadet et Mundus.” -atata timp cat Colosseumul va sta in picioare, va sta si Roma; cand colosseumul va cade, la fel se va intampla si cu Roma; si odata cu Roma, lumea intreaga.

Se spune ca monumentul a fost construit din comorile dobandite de romani dupa victoria in fata Marii Revolti a evreilor din 70 AD. Colosseumul poate fi astfel interpretat ca un mare monument triumfal, construit in traditia romana pentru a sarbatori marile victorii.

Pana la moartea lui Vespasian a fost terminat si catul al 3-lea urmand ca fiul sau Titus sa termine si sa inaugureze ultimul nivel. Se spune ca peste 9000 de animale salbatice au fost ucise in timpul jocurilor de inaugurare. Imparatul Domitian, fiul cel mai mic al lui Vespasian a adaugat hypogeum-ul (o serie de tuneluri subterane folosite de animale si de sclavi).

In epoca medievala Colosseumul a suferit modificari radicale, in sec 6-lea o biserica a fost construita in interior fara a da vreo semnificatie religioasa locului, iar arena s-a transformat in cimitir. Spatiile de sub scaune au fost transformate in locuinte si ateliere. Dupa anul 1200 a fost folosit drept castel.

In 1349 un mare cutremur a dus la prabusirea partii de sud, din exterior. Piatra cazuta a fost refolosita pentru a construi palate, biserici, si alte cladiri din Roma.

In schimb in secolele 16 si 17 oficialii Bisericii au cautat un rol productiv pentru Colosseum. Papa Sixtus V (1585-1590) planifica sa transforme cladirea intr-o fabrica de lana pentru oferi locuri de munca prostituatelor din Roma, propunere ce nu a apucat sa se materializeze datorita mortii acestuia.

Spre deosebire de teatrele grecesti, Colosseum este o cladire construita pe teren drept. Are o forma eliptica, masoara 189 de metri in lungime, 156 latime si 48 inaltime. Arena din interior are 24.000 de metri patrati. 240 de catarge au sustinut Velariumul, un masiv cort se apara spectatorii de ploaie si de soare. Velariumul era facut dintr-o panza ce acoperea doua treimi din arena, era inclinat in jos spre centru pentru a “prinde” vantul, si astfel sa ofere o briza audientei.

Colosseumul a fost construit pentru a primi o multime mare de oameni, se estimeaza ca pana la 50.000 de oameni puteau participa la spectacolele oferite pentru public. Arhitectii sai au adoptat solutii similare cu cele utilizate in stadioanele moderne pentru evacuarea cat mai rapida a spectatorilor.

Colosseumul era incercuit de 80 de iesiri la nivelul solului, din care 76 erau folosite de oamenii obisnuiti, iar 4 de catre imparat si elita. Legatura cu scaunele era facuta prin pasaje Vomitaria singularis nume derivat din cuvantul latin pentru o “descarcare rapida“, in limba engleza a derivat cuvantul voma.

Spectaorii erau asezati in functie de o clasificare sociala rigida specifica timpurilor de atunci. De cea mai buna priveliste aveau parte vestalele si imparatul, existau un fel de terase la nord si la sud speciale insotite si de o platforma pentru clasa senatorilor carora li se permitea sa-si aduca propiile scaune.

Deasupra senatorilor se afla primum maenianum ocupat de clasa nobililor non-senatori sau cavaleri. Urmatorul nivel de mai sus era rezervat pentru cetateni obisnuiti, impartitit si el in doua categorii: partea de jos immum pentru cei bogati iar partea de sus summum pentru cei saraci.

Un alt nivel, secundum maenianum în legneis a fost adaugat de Domitian pentru sclavii saraci si pentru femei.

Colosseumul a fost utilizat pentru a gazdui spectacole cu gladiatori precum si alte evenimente. Munera sau spectacolele erau date de persoane fizice mai degraba decat de stat. Erau in general de ordin religios dar si pentru prestigiul unei familii. Venatio era un alt tip de spectacol, vanatoarea de animale, care cuprindea o mare varietate de fiare salbatice in principal importate din Africa de Nord si Orientul Mijlociu (rinoceri, hipopotami, girafe, elefanti lei, pantere, etc.)

Se spune ca dupa victoriile lui Traian in Dacia in 107, la Colosseum s-a sarbatorit cu concursuri care au implicat sacrificiul a 11.000 de animale si 10.000 de gladiatori pe parcursul a 123 de zile.

Alte spectacole interesante erau naumachiae sau navalia proelia in care se simulau lupte pe mare.

Astazi Colosseumul a devenit simbol al campaniei internationale impotriva pedepsei capitale, abolita in Italia inca din 1948. Mai multe demostratii anti-pedeapsa cu moartea au avut loc in fata monumentului in anul 2000.

Din acel moment, ca un gest al autoritatilor locale, se schimba culoare de iluminare a Colosseumului din alb din auriu, de fiecare data cand unei persoana condamnata la moartea i se retrage pedeapsa sau cand o jurisdictie aboleste aceasta lege.

Cel mai recent a fost iluminat in auriu cand a fost abolita pedeapsa cu moartea in statul amrican New Mexico in anul 2009.

Say something

Your email address will not be published. Required fields are marked with a grey bar.

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.